Adrian Mutu a lipsit de la amicalul cu Ungaria. Asta nu mai e o ştire, ştire era dacă ar fi venit. Ani la rând s-a discutat cine merită să fie căpitanul echipei naţionale. Mutu sau Chivu? Dilema a răsărit inclusiv la numirea lui Răzvan. Eterna dispută dintre starletă şi profesionist. Cristi Chivu vine oricum şi oricând la echipa naţională. Vine şi pune osul, chiar şi umărul, fără să-i pese că acesta mai trosneşte uneori. Pentru Ungaria a sărit în avionul de Budapesta venind de la Beijing, asta înseamnă vreo 10.000 de kilometri. Mutu n-ar fi venit nici la Siena, 50 de kilometri de Firenze. Mutu a răcit. Nu era prima dată. Dacă ar fi fost uns căpitan, deşi nu cred că şi-ar fi dorit asta, trebuia să trimită banderola prin poştă, cu proces verbal de predare-primire, la cât a lipsit. Să sperăm ca va veni la Paris, unde Mircea Sandu îi va prezenta noii coechipieri, dar şi noul antrenor, aşa cum se procedează cu elevii cei noi. Gripat pentru naţională, Adrian a dat patru goluri la o miuţă cu Fiorentina, chiar în seara premergătoare meciului de la Budapesta. Nici nu mai ştiu ultimul mare meci al lui Mutu în tricoul tricolor. Poate cel din Belarus, pentru Euro 2008. Şi cel cu Italia, la Zurich, dacă n-ar fi existat penalty-ul ratat. S-o fi păstrat pentru Stade de France, acolo unde echipa naţională îşi va juca şi ultima fărâmă de şansă. „Echipa naţională a fost vitrina de lux a carierelor noastre. Aşteptam reunirile ca pe nişte Revelioane, atât ne era de drag să venim”, spunea Gică Popescu rememorând anii Generaţiei de Aur. Văzând dragostea lui Mutu faţă de echipa naţională, ne e şi mai clar de ce între Euro 2008 şi precedenta calificare la un turneu final trecuse aproape un deceniu de secetă.
Nu am nici cea mai mica indoiala, ca domnul Nanu, face partea din categoria de jurnaliati "Contra Mutu". Acum mi-a dovedid inca o data acest lucru.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu