Înaintea meciului secolului, România-San Marino, am fost invitat la Dolce Sport de Claudiu Giurgea. Să prefaţăm “marea încleştare” cu ultima ocupantă a clasamentului FIFA - locul 217! Am anunţat încă din debutul emisiunii că îmi pot spune părerea doar în calitate de umil microbist. Să nu mă pună moderatorul în vreo postură jenantă să mă întrebe câte bătături are la stângul Bănel Nicoliţă sau dacă e mai bine să jucăm 4-4-2.
Astea sunt lucruri care ţin exclusiv de profesioniştii în domeniu. Ştiu că tot românul se pricepe la fotbal şi la politică, dar am dorit să fac aceste precizări pentru că trebuie să ai decenţă. E plină ţara de comentatori “habarnişti”, dar cu un tupeu nemăsurat. Mi-am permis, în premieră, să spun că gestul lui Adi Mutu şi Tamaş este incalificabil. Asta pentru că jucau pentru naţională, iar tricoul acesteia trebuie respectat ca o haină de sărbătoare. Şi fotbaliştii sunt oameni, trebuie să se distreze, nu-i putem vedea sau judeca ca nişte roboţei, ca pe nişte călugări pierduţi în lume.
Dacă jucau pentru echipele lor de club, nu mă durea. Sunt patroni şi antrenori care îngăduie astfel de escapade. La urma urmei, dacă rezolvă un meci, ce să-i ceri? Să se castreze, să devină abstinent ca un pocăit? Greşeala celor doi mari fotbalişti (da, recunosc, Adi Mutu e genial, uriaş) e că au făcut boacăna asta la naţională. Aici e altceva! Am pus pariu în direct că dacă va urma un meci catastrofal, vor începe tânguielile unora ca ei să fie reprimiţi la lot! Îmi pare rău că am avut dreptate! Nici nu ştiu cum e mai bine. Au ăştia doi un stil de a face câte o prostie exact atunci când nu trebuie, ceva de speriat!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu