Ultimele stenograme ale lui Mutu vorbesc de la sine. Chiar dacă nu ne aşteptam, vorba unei colege, la înregistrări ale unor convorbiri cu Patapievici ori Liiceanu şi chiar dacă mărci lingvistice gen „mânca-ţi-aş gura ta“ aparţin mai degrabă breslei decât exclusiv lui Mutu, ceea ce am citit în „Adevărul“ frapează. De ceva vreme încoace realitatea ne ajută să îl înţelegem pe Răzvan Lucescu şi să îi dăm dreptate în ceea ce priveşte decizia de a nu-l mai convoca. Atitudinea lui Mutu, comportamentul său, felul de a vedea lucrurile şi viaţa nu îl recomandă pentru a face parte dintr-un grup. El nu are cum să fie un lider şi riscul cel mai mare este ca prin tot ceea ce face să dăuneze şi celorlalţi. Nu e deloc întâmplător că Marica trece prin ceea ce trece acum. De fapt, dacă vă amintiţi, ProSport a scris în urmă cu câteva luni despre faptul că acest jucător încearcă să îl copieze pe Adrian Mutu, colegii de la lot poreclindu-l chiar Adi Mutu 2. Din păcate, a fost o tristă premoniţie. Bazată însă pe faptul că fotbalistul lui Stuttgart încerca, fie şi fără să îşi dea seama, să îl copieze pe atacantul Fiorentinei.
Strict fotbalistic vorbind, România are mai multă nevoie ca oricând de cei doi. Din punct de vedere al cotei, al calităţilor, al sumelor de transfer, al echipelor şi campionatelor în care joacă/au jucat, sunt primii doi fotbalişti de atac pe care îi avem la ora actuală. Numărăm pe degetele unei singure mâini jucătorii care evoluează în campionate puternice, iar primii trei într-un top valoric au reale probleme de disciplină. Oricât am vrea să îl încadrăm pe Chivu în altă categorie, realitatea spune că în prezent el nu joacă pentru un gest în urma căruia s-a ales cu o suspendare semnificativă. Nu sunt aşadar semne bune pentru totuşi apropiata confruntare cu Bosnia şi da, misiunea selecţionerului e cu atât mai ingrată. Această problemă se adaugă celor de exprimare, de estetică a jocului, de eficacitate pe care naţionala le are deja.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu